duminică, 22 februarie 2009

Viva Mexico! (2)

Probabil ca s-a inteles clar din primul post pe tema asta ca mi-a placut in Mexic. Daca nu s-a intles, mai zic eu o data ca sa fie clar: mi-a placut si inca foarte mult! Asa de mult ca le-as spune imediat cu mare placere "Hasta la vista" la texani si as intinde-o fix mai la sud de granitza.

De ce e asa fain in Mexic si mai ales de ce asa de fain comparativ cu Texasul? Pentru o multime de motive... In primul rind Mexicul e viu, debordeaza de viata. Fata de blazarea si monotonia vietii din Dallas, in Mexic simti ca traiesti. Si cu bune si cu rele... Da, te deranjeaza de multe ori galagia facut ade palavrageala localnicilor, dar e bine ca macar zic ceva; sint caraghioase mashinutzele in care circula de colo-colo, dar merg o multime si pe jos; te cam plictisesti de gustul/mirosul omniprezent de ardei iuti, dar asta pina gusti niste queso fresco si il compari cu teribilele optiuni in domeniul brinzeturilor de la nord de granitza: american cheese and swiss cheese :D; te enerveaza chiar si atitia palmieri cu frunzele atirnind in mare, atuncati un ochi la boschetii din preeria texana si iti trece angoasa...
Altfel, iau oamenii viata asa cum vine, se agita doar cind e cazul, ca doar avem timp... Mañana...

Mi-a mai placut de mexicani ca sint zdraveni la cap: ce li se reproseaza de obicei de turistii straini? Ca nu se omoara cu curatenia si ca e cam problema sa misuni pe strazi... OK, asa ca in toate zonele pe unde merge turistul obisnuit e o curatenie incredibila, cu iz de Scandinavia, iar oamenii de paza si politia sint omniprezenti. Chiar se cam exagereaza cred in directia asta: zonele turistice sint de obicei cu circuit inchis, strazile barate cu bariere si gherete de politie, sa nu cumva sa patzeasca zapacitzii de gringos ceva ca strica afacerea... Din cite am putut eu sa vad nici in rest nu prea sare nimeni sa-ti ia gitul. Mai degraba parca te simti nesigur umblind noaptea prin vreun cartier bucurestean sau indraznind sa faci o plimbare pe jos prin Dallas, dupa apusul soarelui.
Au si alta chestie aberanta in sensul asta: la iesirile din oras sint filtre de politie, care chipurile cerceteaza viguros sa prinda treficantii de droguri/arme. De fapt sint citiva politisti burtosi care nu prea se invrednicesc sa controleze pe nimeni, in schimb motzaie toata ziua la umbra... Latini de-ai nostri, de :)

Tot cam din capitolul curatenie/ordine ar fi aeroportul din Cancun. Asa ca idee, e cel putinde 10 ori mai fain decit cel din Dallas. Altfel, la Margaritaville au intr-adevar killer margaritas. Daca reuseste careva sa bea doua si sa mai prinda si avionul, sa-mi zica si mie. Cred ca e cam o juma de sticla de tequila intr-o margarita :D

Papa locala: trebuie gustata neaparat! Rar gasesti atita diversitate, prospetime si pasiune in pregatirea mincarii. Treceti peste tacos is enchiladas si incercati chestii si mai traditionale. Sint sumedenie si care mai de care mai interesante. V-am zis de queso? Apropos, nu va deranjati sa intrebati de mincare organica pt ca s-ar putea sa nu inteleaga nimeni ce vreti :)
Ca si comparatie, ginditi-va la rosiile de plastic pe care la gasiti in supermarket si "celebra" brinza americana... Facuta, dupa cum scrie pe punga, "with real cheese"!

Transportul: ca sa mergi cu collectivo (autobuzul), mai ales pe distante mari, s-ar putea sa fie necesar sa fii o fire aventuroasa. Nu mai aventuroas insa decit era drumul meu zilnic de la maretzul campus al Facultatii de Fizica spre centrul Bucurestiului. Prietenii stiu de ce si cine nu stie sa incerce sa afle detalii despre auttobuzul 303: Cimitir Ghencea - Platforma Magurele :D
Dar de atunci eram student, acum am bani de taxi. Ceea ce in Mexic nici nu e greu... Cu 10 dolari vezi juma de Riviera, instalat "confortabil" intr-un Tsuru. Cine-i Tsuru? Varianta locala de Dacia 1300, numa ca facuta de Nissan. Nu va faceti griji ca e si Dacia Logan prezenta, degizata in Nissan Aprio si aparuta anul asta. Totusi e cam pentru bogatani, costa mult pentru Mexic...

Oamenii: vorbareti, dornici de comunicare - si prin semne si-n Spaniola pe care am uitat-o eu si-n Engleza imposibila pentru ei, veseli, multumiti de ce au, demni, amabili si politicoshi. Asta e ce am vazut eu cel putin... Nu o sa-l uit pe instructorul de diving care statea la iesirea de pe plaja cu o scoica gigant in mina: vroia un bacsis, dar nu indraznea nici sa ceara nici sa te priveasca in ochi.

Tusistii: multi! Da' multi nu gluma si cam de peste tot, cei mai multi francezi parca. Si binenteles o multime de canadieni si americani... Xenofobi si nesimtiti, cu comentarii care mai de care mai inteligente despre ce amaritzi sint mexicanii. Probabil din categoria asta fac parte si cei care scriu multitudinea de review-uri aiuristice despre Mexic. Zau... e greu de luat in serios cineva care pretinde ca si-a carat salteaua din US pentru ca alea din hotelurile mexicane sint prea tari!

Natura: no comment! Exceptind probabil caldura din cursul verii si faptul ca mai mult de jumatate de tara este totusi un soi de desert... Dar mai exista si Yucatan-ul :)
In plus, fata de lipsa total de pasari din Cipru sau gaitzele omniprezente in Texas, aici vezi flamingo, papagali si pelicani pescuind chiar pe plaja, uitindu-se mirati la turisti.

Aberez prea mult si dau amanunte aiurea... Ca sa inchei e frumos, merita vazut si incercati sa va faceti singuri o idee, nu credeti tot ce vedeti pe net. Si mai ales ce e scris aici :)

vineri, 6 februarie 2009

Viva Mexico! (1)

De la inceput trebuie sa declar ca aceasta scurta vacanta m-a transformat intr-un fan al Mexicului. Am plecat la drum destul de indoit, in mare parte influentat de numeroasele review-uri negative despre tot ce inseamna Mexic, review-uri pe care le gasesti pe mai toate site-urile de turism. Toata lumea lauda frumusetea naturala a tarii dar se plinge de mizerie, de lipsa de securitate, de faptul ca apa de la robinet nu e potabila, de vinzatorii ambulanti care te hartuiesc la tot pasul, de coruptia politiei si functionarilor oficiali, etc, etc... Nu am fost in stare atunci sa inteleg cit de partinitoare sint review-urile cu pricina si cit de nedrepte.

Zborul de la Dallas la Cancun dureaza cam 2 ore jumate si odata ce aterizezi esti in alta lume. S-a terminat cu raceala betonului din zgirie nori si autostrazi, cu planitudinea peisajului texan si blazarea locuitorilor... Mexicul este viu! Traieste prin bogatia de culori care te intimpina la tot pasul, este viu ca jungla care impresoara aeroportul, este animat ca multitudinea de "agenti de turism" care te asalteaza cu oferte de cum iesi din aeroport, este organizat si disciplinat odata ce reusesti sa te faci inteles, oamenii sint comunicativi, curiosi si amabili, peisajul este incredibil.

O singura companie de transport este autorizata sa lucreze in aeroportul din Cancun, asa ca toata agitatia vinzatorilor de bilete este doar in virtutea inertiei: preturile sint aceleasi la toti. Din Cancun in Playa Del Carmen, aproximativ 80km, se plateste $28 dolari de persoana intr-un microbuz sau $96 pentru un taxi. Totul cu bilet si chitanta.
Microbuzul ofera, relativ, comfortul celor similare din Romania. Dolarii americani sint acceptati universal, dar e mult mai avantajos sa folosesti un ATM si sa platesti in pesos. In microbuz te intimpina un afis mare: "My name is Alberto and I will do my best to provide you a safe journey. Tips are not included in the price of the ticket and are highly appreciated." Atit... Nu am auzit niciodata de la un mexican sa ceara direct un bacsis!
Autostrada Cancun - Tulum, care trece si prin Playa Del Carmen, este excelenta dar un pic aglomerata. Calatoria ne ia vreo 50 minute, dupa care debarcam la Viva Maya Wyndham All Inclusive Resort.
E adevarat ca pe drum intilnesti tot soiul de satuletze cu cocioabe de mai mare dragul, dar nu neaparat mai nashpa decit cele pe care le-am vazut prin Oklahoma, Arkansas sau, de ce nu, in Cipru si Romania. Ce arata a locuinta normala insa e vopsit in cele mai tari culori posibile :) Fatadele roz, portocalii, rosii sau mov sint la ordinea zile, adaugind la culoarea locala.

Da, am stat la un all inclusive. De ce? De fraier... de la review-uri mi se trage :D M-am gindit ca o sa fie mai sigur, mai simplu si mai usor, mai ales cind calatoresti cu un copil de 2 ani. A fost o alegere buna? Si da si nu... Oricum daca calatoriti singur sau intr-un grup numai de adulti incercati ceva ca Hotel Brisa (mai ales cel din Ixtapa Zihuantanejo) daca banii nu sint o problema si vreti sa va bucurati de tot luxul posibil, sau Tierras Del Sol in Tulum daca visati sa va treziti intr-o pallapa, in zgomotul valurilor.

Viva Maya Wyndham este un hotel care cindva a fost foarte frumos. Frumoase au ramas acum gradina, citeva zone in jurul receptiei si masa. In rest ar cam fi nevoie de ceva renovari, desi camerele sint decente, totul functioneaza ireprosabil, personalul e amabil si nu sta cu mina intinsa, se organizeaza tot soiul de spectacole si activitati (mai ales pentru copii), iar plaja este destul de buna. Ce nu mi-a placut in mod deosebit: nisipul de pe plaja - alb ce-i drept dar amestecat cu praf de corali ceea ce il tine rece tot timpul zilei, o binecuvintare poate cind sint 45 de grade afara dar nu ceva de dorit la 25, un nene care facea pe salvamarul si ma tot scotea de urechi din apa, piscina subdimensionata, coctail-urile botezate, restaurantele "a la carte"... A, si faptul ca nu exista internet in camere.
Chestii compensate de un bufet excelent, cel mai divers pe care l-am vazut vreodata, si o camera amplasata la maxim 20m de plaja :)

A doua zi am facut o excursie la XCaret, un (eco)parc de distractii la aproximativ 10km de Playa Del Carmen. Merita vazut mai ales daca sint si copii implicati in povestire :) Altfel, interesant oricum si extrem de bine organizat. Taxiurile care merg la XCaret sint reglementate chiar de parc: nu platesti nimic soferului se cumpara bilet de la casieria parcului de distractii, asa ca nu se pune problema de overcharge. Si e extrem de ieftin transportul... Intrarea in parc e destul de scumpa ($69) dar cred ca merita desi sint multe chestii neincluse in pretul de intrare, ca de exemplu o ora de innot cu delfinii, care mi se pare exagerat de scumpa la $149. Anyways, Soniei i-a placut tare mult, asa ca a meritat :)
Apropos, intr-un golfuletz mititel e amenajat ceva snorkelling: accesul din ocean nu e blocat decit de o plasa si inauntru sint adusi pesti destul de variati. Am avut ocazia sa innot alaturi de citeva dorade maricele, ceea ce e o experienta cel putin interesanta.


Ziua urmatoare am facut o excursie la Coba combinata cu ceva "aventuri" prin jungla. Coba este o asezare maya la aproximativ 100km sud-vest de Playa; a doua piramida ca inaltime din America de Sud (42m). Este mai putin celebra ca Chichen Itza (destinatia maya favorita in Yucatan), dar mult mai autentica: mare majoritate a cladirilor sint aproape intacte si piramida cea mare se poate inca escalada. E un urcus destul de abrupt, iar coboritul este pe masura. Mai ales daca le practici cu o zvirluga de 14kg si 2.5 ani in brate :) Privelistea vazuta de sus face sa merite efortul insa.
De la parcare distanta e de vreo 2km pina la piramide, asa ca poti inchiria o bicicleta sau o ricsa. Ghici ce am ales noi? :)
Ziua a continuat cu niste "jungle adventures" cam timpite si clar facute pentru turisti. In progrmaul excursie se vorbea de snorkeling intr-o cenote, ceea ce binenteles mi-a facut cu ochiul. Cenote sint o chestie specifica Yucatanului: solul este in cea mai mare parte calcaros asa ca apa de ploaie a sapat o multime de gauri care acum sint pline cu apa, oprita mai jos de stincile de granit. Chestiile astea erau folosite de maya ca rezervoare de apa dulce, pot fi foarte mari si in apa e o vizibilitate excelenta, mult mai mare ca in ocean. Din pacate cenote-ul nostru a fost cam timpenie... Acces foarte dificil si dimensiune foarte mica, nu prea se punea problema de snorkeling.
Anyways, dupa asta am mers cu kayak-ul pe un canal sapat prin jungla... Relativ interesant daca as fi reusit sa cirmesc kayakul mai bine :) Dupa care fugutza la un "sat maya", in fapt o asezare taraneasca relativ normala cu citeva prostii amenajate pentru turisti. Mai precis ripa unde se amenajase o coarda de rapel si un zipline. M-am dat si cu astea, ce sa fac, dar n-are nici un farmec dupa ce te joci cu aceleasi chestii pe munte. La sfirsit masa in compania acelorasi maya de mucava... Refried beans, enchilladas, pico de gallo si niste pui rosu. Decent, dar nimic extraordinar. Mai bine bufetul de al all inclusive decit papa lu (ma)maya :)

Day 3: snorkelling juma de zi la reciful din Puerto Moralles. Coralii nu se compara cu cei din Marea Rosie, dar pesti sint o multime. Cel mai fain e ca am vazut si citeva barracude, una de peste 2m. Sper sa imi fi iesit si ceva poze. drumul de acces trece printr-o mlastina, cu apa rosie de crustacee si acoperita de o jungla de mangrove. La marginea drumului a aparut la un moment dat si un corcodil sa ne salute. Simpatic de altfel...
Dupa amiaza am fost in oras pe "celebrul" 5th Avenue. Nu e ala din New York dar sint destule magazine pentru toate gusturile si buzunarele. Gap si Diesel se invecineaza cu chioscuri pline de suveniruri, Casa Tequila e vecina cu Senor Frog, mimi si artisti de tot soiul se gasesc peste tot, peste tot misuna sute de turisti si se vorbeste intr-o mie de limbi... Politie peste tot. Cel mai apropiat ca atmosfera mi s-a parut Las Ramblas in Barcelona.

Ultima zi a m petrecut-o cu succes lafaindu-ne la plaja si bucurindu-ne de soare, mare si liniste pe care probabil ca o sa ni le dorim cit de curind si nu o sa le putem gasi prea usor.

(Mai multe poze aici)